Tradiții, obiceiuri și superstiții românești de Paște

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine. Indiferent de regiunea, Învierea Domnului aduce cu sine tradiții și obiceiuri de Paște dintre cele mai diverse, transmise din generație în generație. Și aici nu vorbim doar despre vopsitul ouălor, despre pască și preparate din carne de miel, ci despre multe alte tradiții care sunt bine împământenite în diferitele regiuni din țara noastră. 

Desigur, în fiecare zonă din România, sărbătoarea Învierii este un prilej minunat de reunire a familiei în jurul mesei cu preparate tradiționale, dar și un motiv de bucurie și optimism. Deși sărbătoarea Paștelui este una încărcată de obiceiuri și tradiții, semnificația sa principală este dată de un sentiment unic din interiorul nostru. În articolul de astăzi am selectat cele mai populare tradiții și obiceiuri de Paște din țara noastră, alături de o serie de superstiții românești. Descoperă-le și tu! 

Tradiții și obiceiuri de Paște

Atunci când vine vorba de tradiții și obiceiuri de Paște în România, trebuie să știi că începutul acestei sărbători este marcat de postul de șapte săptămâni. O semnificație importantă în tradiția ortodoxă o are și Joia Mare din Săptămâna Patimilor, căci începând cu această zi, gospodarii încetează munca la câmp și se concentrează asupra casei și a curții, pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătoarea Paștelui. 

Tot în Joia Mare, gospodinele încep să pregătească pască, să vopsească ouăle și să gătească cele mai gustoase preparate din carne de miel. Descoperă în rândurile următoare cele mai populare tradiții și obiceiuri de Paște din țara noastră! 

Ouăle roșii 

Așa cum știm cu toții, înroșirea și ciocnirea ouălor roșii este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri creștine de Paște. Ouăle roșii sunt de nelipsit de la masa de Paște și reprezintă o reală încântare pentru toată lumea, cu atât mai mult pentru cei mici. Legenda spune că Fecioara Maria a așezat un coș cu ouă lângă crucea Mântuitorului, iar acestea s-au înroșit cu sângele picurat din rănile Sale. 

În prezent, pe lângă ouăle roșii, creștinii aleg și ouă colorate sau încondeiate, ca simbol al veseliei și al primăverii. Am vorbit într-un articol anterior despre cum se vopsesc ouăle de Paște, pentru a aprofunda mai bine cele mai populare metode de vopsit ouă în tradiția creștină.

Lumina de Înviere 

O altă tradiție de Paște la creștini este Lumina Sfântă. În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică, de unde iau Lumină. De cele mai multe ori, creștinii folosesc o lumânare specială adusă de acasă și o aprind cu Lumina scoasă de părinte din altar. Această Lumină simbolizează Învierea Domnului și biruința luminii asupra întunericului. Creștinii păstrează această lumânare aprinsă după slujbă și o aprind în timpul anului, atunci când trec prin perioade grele. 

Mielul 

Majoritatea românilor servesc la masa de Paște cele mai diverse preparate din carne de miel, de la drob de miel și până la coaste de miel la cuptor sau tot soiul de fripturi apetisante. Mielul consumat de Paște este un simbol al Mântuitorului, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. În tradiția creștină, sacrificarea mielului de Paște are loc încă din secolul VII. 

Pasca 

Dacă tot a venit vorba de preparate gustoase pentru mesele din perioada sărbătorilor pascale, tradițiile și obiceiurile de Paște presupun prepararea pascăi, un preparat dulce, pregătit din aluat, brânză și stafide. Rețeta de pască tradițională cu brânză se numără printre deserturile favorite de Paște ale românilor. În mod tradițional, pasca este preparată de femeile din familie, care se adună special pentru această activitate. 

Iepurașul de Paște

O tradiție ceva mai recentă în țara noastră este și iepurașul de Paște, cel care aduce ouă și cadouri în dimineața Învierii Domnului. Tradiția de Paște a iepurașului provine din cultura germanică, unde iepurașul juca rolul lui Moș Crăciun, doar că primăvara și oferea ouă colorate doar copiilor cuminți. Legenda spune că iepurașul vine cu un coș mare, plin de ouă colorate și dulciuri. Și vestea bună este că poți umple coșul ideal cu dulciuri din magazinele Profi, alături de clasicele produse tradiționale!

 

Obiceiuri de Paște în diferite regiuni din România 

Știți vorba românească „câte bordeie, atâtea obiceie”? Ei bine, obiceiurile și tradițiile de Paște sunt atât de variate precum și regiunile României. Citește în continuare pentru a descoperi ce obiceiuri de Paște sunt specifice anumitor zone din țara noastră! 

Obiceiuri și tradiții de Paște în Transilvania

Unul dintre cele mai populare obiceiuri de Paște în Transilvania este cu siguranță „stropitul”. Acest obicei preluat de la maghiari presupune ca în a doua zi de Paște, băieții, îmbrăcați în straie tradiționale, merg la casele fetelor și le stropesc cu parfum, „pentru a nu se veșteji”. Se spune că fetele stropite vor avea noroc tot anul. 

O altă tradiție care se păstrează și astăzi în zona Sibiului este împodobirea unui pom sau a unui arbust de Paște, asemănător bradului de Crăciun. Însă, în locul globulețelor, pomul se decorează cu ouă vopsite, lipsite de conținut. Arbustul este așezat într-un ghiveci și oferă un aer specific sărbătorilor pascale. 

În unele zone din Ardeal, tinerii împodobesc crenguțe de brad cu panglici colorate și le strecoară în curțile fetelor de măritat. În trecut, aceste crenguțe decorate reprezentau chiar un ritual de curtare. 

Obiceiuri de Paște în Țara Moților 

Și în Țara Moților sunt păstrate tradiții și obiceiuri de Paște transmise din generație în generație. De pildă, în noaptea de Paște, se ia toaca de la biserică și se duce la cimitir, loc în care este păzită de tineri. Dacă nu au păzit bine toaca și aceasta a fost furată, următoarea zi aceștia trebuie să dea o masă atât pentru „hoți”, cât și pentru cei „păgubași”. În cazul în care cei care încearcă să fure toaca nu reușesc, atunci aceștia sunt responsabili cu ospățul de Paște. 

Tradiții de Paște în Țara Bârsei 

În regiunea Țara Bârsei din împrejurimile Brașovului se organizează de Paște o petrecere mare, la care participă întreaga comunitate. Aici tinerii se împart în grupuri, așa cum se întâmplă și în cazul colindătorilor și strâng ouă de Paște de la tinere. Ulterior se îndreaptă către Pietrele lui Solomon, se întrec și iau masa la iarbă verde. Una dintre cele mai cunoscute competiții ale tinerilor implică aruncarea buzduganului. 

Paștele în Maramureș 

Un obicei frumos de Paște se păstrează și în Maramureș, întrucât în dimineața zilei de Paște copiii mici (până în vârsta de 9 ani) merg la vecini și la prieteni pentru a anunța Învierea Domnului. Gazdele oferă fiecărui copil câte un ou roșu. La plecare, cei mici mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. Tot în zona Lăpușului din Maramureș nu se poartă haine colorate în Săptămâna Patimilor, în timp ce noile articole vestimentare pot fi purtate începând cu prima zi de Paște. 

Tradiții și obiceiuri de Paște în Moldova 

Tradiții de Paște bine păstrate există și în zona Moldovei. Aici, în zorii zilei de Paște, se pun câte un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă ce conține monede. Legenda presupune ca cei mici să spele pe față cu această apă, pentru a avea un an bogat și pentru a fi rumeni în obraji precum roșul oului. Un alt obicei de la malul Prutului cere ca oul de Paște să fie mâncat, iar cojile acestuia să fie aruncate neapărat peste drum. 

Obiceiuri și tradiții de Paște în Bucovina 

Și Paștele în Bucovina vine cu tradițiile și obiceiurile specifice zonei. O tradiție inedită face ca în noaptea de Înviere, fetele să se ducă la clopotniță și să spele limba clopotului cu prima apă luată de dimineață din fântână, înaintea celor din sat. Se spune că această apă va avea puteri miraculoase, motiv pentru care, după spălarea limbii clopotului, fetele se vor spăla pe față cu această apă în zorii zilei de Paște. 

Altă tradiție spune că tinerii trebuie să ducă flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt dragi, iar dacă acestea le împărtășesc sentimentele să le ofere un ou roșu. Tot în zona Bucovinei, în noaptea de Înviere, creștinii lasă luminile aprinse în casă și în curte, ca un simbol al luminii aduse de Iisus Hristos în lume.

 

Paștele în Dobrogea 

Săptămâna Patimilor are o semnificație deosebită în zona Dobrogei. În mod tradițional, ziua de luni este dedicată curățeniei, cea de marți nu se lucrează (pentru a nu seca grânele sau laptele vacilor), cea de miercuri este destinată torsului cânepei, în Joia Mare se curăță locurile de veci și se aprind focuri, iar în Vinerea Mare nu se lucrează și nu se consumă oțet sau untdelemn. Singura activitate permisă în această zi este pregătirea pascăi de Paște. 

Altă tradiție de Paște din Dobrogea presupune ca în timpul nopții de Înviere să se ofere pască înmuiată în vin, urmând ca aceasta să fie servită în prima zi de Paște, după care urmează ciocnirea ouălor roșii. Un alt obicei de Paște în zona Dobrogei este și „Paparuda”, ce constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere împodobite cu flori, în a treia zi de Paște. Se spune că acest obicei va aduce ploaia. 

Tradiții și obiceiuri de Paște în Banat 

Tradiții și obiceiuri de Paște există și în Banat, unde la prima masă din prima zi de Paște are loc tămâierea bucatelor tradiționale. După acest obicei, fiecare persoană de la masă primește o linguriță de paști, cu vin și pâine sfințită. Din meniul de la masa de Paște din Banat nu lipsesc ouăle roșii, ciolanul de porc fiert și preparatele tradiționale. După terminarea acestor bucate, se trece la servirea preparatelor din carne de miel, așa cum este și stufatul de miel sau drobul de miel. 

Superstiții românești de Paște 

Specific românilor, fiecare sărbătoare vine cu o mulțime de credințe și superstiții populare, iar sărbătorile pascale nu fac excepție de la regulă. Iată care sunt cele mai întâlnite superstiții românești de Paște: 

• în noaptea de Înviere trebuie să porți haine noi; 
• lumânarea de la Înviere se păstrează în casă, pentru a fi aprinsă în caz de boală sau supărări; 
• în ziua de Paște nu trebuie să dormi, întrucât vei fi somnoros și vei avea ghinion pentru tot restul anului; 
• ouăle roșii nu se consumă cu sare, pentru că se spune că vei transpira tot anul; 
• bucățile de pască și de anafură de la Înviere se păstrează tot anul, fiind considerate leac; 
• dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și nu se strică vei avea noroc tot restul anului; 
• în dimineața de Paște trebuie să privești pentru prima dată într-un vas cu apă neîncepută, întrucât vei avea vederea bună tot anul; 
• la masa de Paște se mănâncă mai întâi un ou, deoarece se crede că aduce sănătate pe tot parcursul anului; 
• pentru a avea familia unită tot anul, e bine ca primul ou ciocnit să fie consumat de către toți cei de la masă; 
• în ziua de Paște este bine să se țină o bucată de fier sub prag, drept protecție pentru casă; 
• cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paște te vei întâlni în lumea cealaltă. 

Sperăm că Profi a reușit să comprime în acest articol cele mai importante tradiții și obiceiuri de Paște din țara noastră. Tu câte dintre aceste tradiții cunoșteai până acum? Dar superstiții?