Vinetele se coc, se curăță și se lasă la scurs cât să curgă toată zeama amară.

Se toacă vinetele folosind un satâr din lemn, fibră de sticlă, plastic sau un cuțit din oțel inoxidabil de bună calitate. În felul acesta, vinetele nu se vor înnegri.

Ardeii kapia sau grași se coc, se curăță de pieliță și cotor, apoi se taie cubulețe de aproximativ un cm.

Punem vinetele într-un castron și peste acestea vom adăuga o linguriță rasă de sare și usturoiul, apoi amestecăm totul foarte bine.

Peste acestea turnăm uleiul, puțin câte puțin, ca la maioneză, timp în care amestecăm continuu.

Adăugăm ardeii copți peste vinete și amestecăm totul foarte bine.

Ce combinație delicioasă între vinete și dulceața ardeiului roșu copt, discret aromatizat cu puțin usturoi!

În oala în care vom face ciorba, punem puțin ulei, adăugăm afumătura și amestecăm încontinuu timp de 4-5 minute, până ce se rumenește.

Adăugăm ceapa, morcovul și lăsăm pe foc pentru 4-5 minute și amestecăm continuu.

Adăugăm aproximativ 2 L de apă, punem capacul și lăsăm totul să fiarbă până legumele sunt moi, fierte.

Adăugăm apoi salata verde tăiată fâșii și o lăsăm să fiarbă 2-3 minute.

Adăugăm o linguriță de sare și piper și amestecăm totul foarte bine.

Într-un alt recipient răsturnăm smântâna sau iaurtul și adăugăm zeama clocotită din ciorbă, puțin câte puțin și amestecăm, apoi turnăm acest amestec în oala cu ciorbă de salată verde.

Adăugăm 1-2 linguri de oțet, după gust și lăsăm totul să dea în clocot. Tot acum adăugăm și usturoiul.

Într-o tigaie adăugăm puțin ulei, cât ungem tigaia.

În recipientul cu cele două ouă adăugăm puțină sare și le batem bine cu o furculiță, cât să se amestece albușurile și galbenușurile și le răsturnăm în tigaie.

Când e gata omleta, o răsturnăm pe un fund și o tăiem fâșii sau cubulețe, cum preferați.

Turnăm omleta peste ciorba de salată verde și lăsăm oala să mai dea în clocot.

La final, adăugăm și verdeața (mărarul, pătrunjelul verde) și stingem focul.

Tăiem legumele. Castravetelui i-am tăiat capetele, după care l-am tăiat în două, pe lung și l-am feliat.

Leurda o tăiem bucăți, să nu fie prea măruntă. Roșiile se taie felii.

Ridichilor le tăiem capetele, le tăiem în două dacă sunt mai mari și le feliem. Dacă sunt mai mici, le tăiem rondele.

Adaugăm sare, ulei și oțet, după gust.

Amestecăm totul cu două furculițe și salata noastră este gata! În mai puțin de 10 minute am făcut un fel de mâncare gustos și sănătos. Mult am mai muncit, nu glumă!

Cum servim salata de leurdă?

Dacă-i adăugăm ouă fierte tăiate cubulețe sau piept de pui, șuncă sau ton, salata va putea fi servită ca antreu/ aperitiv.

Poate fi servită alături de felul doi, fiind ușor usturoiată și merge de minune cu multe mâncăruri.

Punem într-o oală un litru de apă, în care adăugăm dovlecelul tăiat bucăți mari, morcovul tăiat în două, ardeiul gras, ceapa, cartoful tăiat în patru.

Adăugăm de la început și sare cât luăm cu patru degete și o linguriță de ulei.

Punem capacul și lăsăm legumele să fiarbă. În maxim 20 de minute sunt bine fierte.

Verificăm cu atenție ca toate legumele să fie fierte. Puteți scurge zeama și puteți pasa legumele. Eu prefer să pasez legumele împreună cu zeamă, fără să o scurg, iar supa va fi exact pe gustul meu.

Vom obține o supă cremă fluidă, asemănătoare cu consistența unui piure de legume, dar mult mai subțire.

Este minunată cu sau fără smântână, cu crutoane sau felii fine de dovlecel, ceapă sau usturoi, trase rapid la tigaie.

Niște cubulețe de afumătură rumenite, crocante, aruncate deasupra sau niște brânză (cașcaval sau parmezan) îi vor da un gust aparte.

Sfaturi de la Gina Bradea

• Puteți adăuga 50 g de smântână (cu cel putin 30% grasime) sau un cubuleț de unt, sau un cățel de usturoi pisat.

Punem la fiert 2 L de apă în care adăugăm ardeiul gras, morcovul, ceapa și conopida, pe care o desfacem în buchețele. Trebuie să obținem bucățele mici, cât să încapă în lingură.

Lăsăm să fiarbă timp de 10-15 minute, până când se înmoaie toate legumele.

Roșiile proaspete le crestăm în formă de cruce, le desfacem puțin, apoi le dăm pe răzătoarea mare. Coajă rămasă o dăm deoparte.

Când legumele sunt fierte adăugăm roșiile și 1-2 linguri de ulei. Uleiul este opțional, fiind o ciorbă dietetică, nu este obligatoriu să folosiți ulei.

Punem acum sare, o linguriță de sare cu vârf și un vârf de linguriță de piper. Amestecăm totul.

Lăsăm să mai fiarbă timp de alte 10 minute. Gustăm și vedem dacă mai este nevoie de sare sau piper, după gustul fiecăruia.

Adăugăm și puțin oțet, lăsăm să dea 2-3 clocote.

Apoi oprim focul și adăugăm verdeața deasupra. Lăsăm să se odihnească 10 minute, apoi o putem servi.

Cartofii noi nu trebuie curățați, este de ajuns să îi spălăm foarte bine. Au coaja foarte subțire, iar aceasta va da un plus de gust preparatului nostru.

Punem cartofii noi în tava pe care o vom pune la cuptor, adăugăm o linguriță și jumătate de sare peste ei, 30 ml de ulei de măsline (puteți folosi și ulei de floarea soarelui sau 50 g unt).

Punem tava la cuptor la 200-220 de grade Celsius.

Din când în când mai mișcăm tava, astfel încât aceștia să se gătească pe toate părțile.

Când s-au rumenit cartofii foarte frumos, scoatem tava și punem usturoiul verde tocat mărunt.

Punem tava din nou în cuptorul stins, astfel încât să se armonizeze gustul cartofilor cu cel al usturoiului verde. Dacă folosiți usturoi uscat, acesta trebuie adăugat de la început în tavă.

Este de ajuns să lăsăm tava în cuptor timp de 10 minute.

Scoatem din nou tava și presărăm peste cartofi mărarul verde, putem servi cartofii noi alături de o salată de sezon sau pot fi o garnitură alături de aproape orice preparat din carne sau pește.

Hrișca trebuie lăsată să se hidrateze. Pentru hrișcă, este bine să se folosească apă cam de 4-5 ori cât cantitatea de hrișcă.

Peste hrișca umflată adăugăm un vârf de linguriță de sare, un vârf de linguriță de piper, ceapă, pătrunjel verde, aproximativ 2 linguri de ulei și 100 ml de apă. Amestecăm totul foarte bine.

Urmează să umplem ardeii. Aceștia trebuie tăiați în jumătate, curățați de semințe și cotoare și spălați foarte bine.

Folosind o lingură, adăugăm umplutura de hrișcă în ardei și îi așezăm în tavă. Cu atenție, să nu fie prea multă, pentru că hrișca se va mai umfla la cuptor.

Mai adăugăm câte o lingură de apă (aproximativ) în fiecare ardei din tavă, iar în tavă adăugăm 50 ml de apă, astfel încât să nu se lipească de tavă.

Punem tava în cuptor la 180-200 de grade Celsius, timp de 20-25 de minute.

Când apa a scăzut și hrișca s-a umflat, ardeii umpluți sunt gata.

Se pot servi calzi sau reci, așa simpli, de post sau cu o linguriță de iaurt sau smântână deasupra. Sunt absolut delicioși și extrem de hrănitori.

Se pun în blender sau robot zmeura, crema mascarpone și mierea de albine și se amestecă foarte bine, până devine o cremă omogenă. Se pune crema obținută în mașina de înghețată (după ce degustați bine de tot și vă săturați de degustat).

Dacă nu aveți mașină de înghețată, puneți amestecul la congelator și, la fiecare jumătate de oră, scoateți și amestecați.

Se aleg fructe tari, nu foarte coapte. Fructele moi se sfărâmă, însă cele tari își păstrează forma. Se pot pune prunele întregi sau, în funcție de preferință, desfăcute și fără sâmburi.

Borcanele se vor umple până la jumătate sau 3/4. Dacă vreți mai mult sirop, umpleți până la jumătate, dacă vreți mai multe prune, optați pentru 3/4.

În mod normal, la fiecare borcan de 400 g, se adaugă o lingură de zahăr. Va ieși un compot moderat de dulce.

Dacă doriți să fie mai acrișor, reduceți cantitatea la jumătate. Sau puteți folosi îndulcitor dacă aveți probleme de sănătate (cantitatea variază în funcție de îndulcitor). Spre exemplu, dacă folosiți zaharină, puteți pune 1-2 pastiluțe la borcanul de 400 g, în funcție de cât de dulci sunt fructele.

Dacă fructele sunt dulci – există și soiuri foarte dulci – se poate face compotul fără zahăr sau îndulcitor, dar se sterilizează cam 50 de minute.

Se completează borcanele cu apă și se pune capacul. Se poate aromatiza compotul după dorința cu: vanilie, cardamon, anason, coajă de lămâie sau portocală, scorțișoară, cuișoare sau ghimbir.

Se înfiletează bine capacele (borcane curate, sterilizate înainte, capace noi și verificate înainte să țină bine, să nu curgă). Se pun într-o oală cu șervet sau ziar la fund. Se completează cu apă și se sterilizează 30 minute din momentul în care apa a dat în clocot.

Au trecut cele 30 de minute? Se stinge focul și se acoperă cu o cârpă, se lasă borcanele la răcit în apa în care s-au sterilizat. Sau se scot și se așază cu gura-n jos, se acoperă cu pături și se lasă la răcit în voie.

Să nu vă speriați dacă vedeți că zahărul nu este complet dizolvat. Se va dizolva tot, fără probleme.

Gata compotul! Vă puteți bucura de un desert natural, simplu, fără pic de conservanți!

Pentru început, vom pregăti cojile de pepene: vom curăța partea verde a cojii, folosind cuțitul de curățat legume, tăiem felii cam de 1 centimetru, apoi tăiem cubulețe. Folosim o cratiță groasă, largă, că să se evapore foarte bine lichidul. În cratiță punem jumătate din cantitatea de zahăr și 50 ml de apă, amestecăm bine, să se înmoaie zahărul. Mai adăugăm puțină apă, nu foarte multă, doar cât să se înmoaie zahărul și să se topească.

Amestecăm continuu, pentru ca zahărul să se topească fără să se caramelizeze. Siropul trebuie să treacă proba firului. După aceea, adăugăm cojile de pepene, lămâia tăiată felii și vanilia.

Amestecăm totul foarte bine. Siropul trebuie să cuprindă cojile de pepene, care își vor lasă zeama. Adunăm spuma formată deasupra.

Lăsăm să fiarbă totul pentru 10-15, maxim 20 de minute. Adăugăm și restul de zahăr și amestecăm totul. Veți observa că siropul se va îngroșa.

Ștergem marginile cratiței cu un șervet și lăsăm totul să mai fiarbă pentru alte 5-10 minute.

Oprim focul, durata totală de fierbere fiind de aproximativ 25-30 de minute. Acoperim cratița cu un capac sau cu un șervet și lăsăm până a doua zi.

A doua zi mai fierbem puțin dulceața, cam 30 de minute.

Mod de păstrare și conservare a dulcețurilor

Pregătim borcanele: le spălăm bine și le sterilizăm. În ele punem dulceața cât este fierbinte. Sub borcane punem o tavă pentru a atenua șocul termic.

Punem capacele și le strângem bine. Le lăsăm să se răcească, acoperite cu niște pături, până a doua zi. Nu este nevoie de sterilizare sau de aspirină sau conservant.

Se scoate miezul de pepene și se taie cubulețe, apoi se bagă în blender să se facă pastă. Se pune într-un borcan sau vas din ceramică/ porțelan, se adaugă alcoolul și vanilia (opțional), se închide cu capac și se lasă în cămară o săptămână. Din când în când, se mai agită compoziția. Se pot pune fructele tăiate în alcool și se mixează totul în blender după o săptămână. Dar eu prefer să îl fac piure de la început, parcă iese mai aromat.

După o săptămână, se pune într-o crăticioară laptele (sau smântâna pentru frișcă – cea cu minim 30% grăsime) și zahărul și se lasă până când dau în clocot. Nu trebuie să fiarbă, ci doar să dea în clocot și să se topească zahărul. Se lasă la răcit.

Piureul de pepene și alcoolul se strecoară, iar alcoolul aromat obținut se amestecă împreună cu laptele și zahărul. Se pune în sticle, se pun dopuri care nu permit lichidului să curgă și se păstrează în congelator.

Dacă se folosește lapte (musai integral, nu degresat), lichiorul va fi mai fluid. Dacă folosiți smântână pentru frișcă, lichiorul va fi mult mai cremos. Alegerea vă aparține, ambele sunt delicioase.

Merele coapte sunt desertul perfect pentru sezonul rece. Când afară e frig, plouă sau ninge, ce e mai plăcut decât mirosul de fructe coapte în cuptor?

Eu am ales 2 mere galbene (golden) mai dulci și 2 mere roșii, ionatane (acrisoare și aromate). 4 mere înseamnă 2-4 porții, depinde cât mănâncă fiecare. 🙂

Cu un cuțit se taie un capac deasupra și apoi, cu o linguriță, se scobește căsuța semințelor. Nu trebuie curățat foarte mult pe interior, să nu se găurească mărul la fund. Doar facem mere coapte, nu?

Cum facem umplutura cu nucă și scorțișoară?

Se amestecă nuca măcinată mai mare (eu am prăjit-o înainte) cu stafidele, jumătate din cantitatea de unt, zahărul, vanilia și pudra de scorțișoară (opțional – dacă nu vă place, nu folosiți).

Se umplu merele si se așază în tava captușită cu hârtie de copt.

Deasupra se pune restul de unt, apoi se așază capacul de la mere. După 30 de minute, le verificați, înțepând ușor cu o scobitoare. Dacă doriți, le puteți coace mai mult, în funcție de cât de moi vreți să fie, dar nu mai mult de 50 de minute.

Sfaturi de la Gina Bradea

• În loc de zahăr, puteți folosi îndulcitor.
• Pentru varianta de post, puteți folosi gem în loc de unt, amestecat cu restul ingredientelor ca să obțineți o pastă.

Punem albușurile și le amestecăm cu mixerul până când compoziția devine spumoasă. Când spuma este fermă, adăugăm zahărul. Vom obține o spumă fermă, lucioasă, care nu trebuie să curgă și în care zahărul trebuie să fie dizolvat complet.

Separat vom pune gălbenușurile, în care vom adăuga praf de sare, vanilie și iaurt. Amestecăm totul foarte bine. Apoi, începem să adăugăm uleiul. Îl adăugăm în fir subțire, la fel ca la maioneză, până se încorporează tot.Peste gălbenușurile bătute adăugăm aproximativ 1/3 din albuș, apoi amestecăm încet cu telul. Crema obținută va fi turnată peste albușurile bătute spumă și amestecată ușor, de jos în sus, pentru a obține un aluat spumos.

Adăugăm praful de copt peste făină, iar printr-o sită cernem ușor peste compoziția de ouă, cu răbdare, puțin câte puțin, timp în care amestecăm ușor cu spatula.

După ce am încorporat toată făina, adăugăm vișinele, amestecăm din nou ușor, cu mișcări lente.

Puteți coace în orice formă. Forma se unge cu ulei și se tapetează cu făină. După aceea, răsturnăm aluatul în ea.

Punem checul la cuptor, la o temperatură de 160-170 de grade Celsius. Când checul este copt, îl scoatem din cuptor, îl răsturnăm pe un grătar, îl pudrăm cu zahăr farin și îl lăsăm să se răcească puțin înainte să îl tăiem.

Fiecare gospodină are o rețetă de spumă de căpșuni cu frișcă sau cu albuș de ou. Și pentru că sezonul căpșunilor este în toi, vă voi dezvălui și eu cum fac această spumă.

Este o rețetă extrem de simplă, la care folosesc doar 4 ingrediente: căpșuni, frișcă, zahăr (miere de albine sau îndulcitor) și vanilie.

Căpșunile se aleg de codițe, se spală bine în apă rece, apoi se pasează cu blenderul, dar nu foarte fin, astfel încât să fie și bucățele mai măricele.

Se ia smântână pentru frișcă de la frigider, se bate foarte bine și se adaugă zahăr și vanilie. Se amestecă frișca bătută cu piureul de căpșuni, apoi se așază în cupe, sau se pune în cutii și se pune la congelator, pentru înghețată.

Dacă folosiți miere de albine, o puteți amesteca în piureul de căpșuni.

Gem de caise: o rețetă clasică, așa cum se făcea pe vremuri, simplă, fără multă fierbere și cu o cantitate mică de zahăr.

Curățăm caisele de sâmburi, turnăm zahărul, amestecăm și lăsăm peste noapte. În felul acesta, fructele se înmoaie și își lasă siropul specific.

A doua zi punem totul pe foc și adăugăm și zeama de la jumătate de lămâie sau o lămâie întreagă, după dorință. Lămâia va da o culoare vie gemului și nu va permite zaharisirea acesteia.

Lăsăm la foc iute, până dă în clocot. După ce dă în clocot, amestecăm. Putem lăsa caisele întregi sau putem folosi un blender pentru a pasa bucățile de fructe. Reducem apoi focul. Ștergem marginile cratiței pentru a evita caramelizarea zahărului și amestecăm des.

Fierberea durează în jur de 30 de minute, timp în care gemul se va îngroșa.

Lăsăm gemul să se răcească, verificăm textura și vedem dacă este potrivită. Apoi încălzim gemul și îl punem în borcane.

Sfaturi de la Gina Bradea

• Alegeți fructe bine coapte, nu crude, cu aromă intensă.
• Folosiți musai zeama de lămâie, pentru a da o culoare frumoasă și vie gemului.
• Puteți adăuga puțină vanilie, lavandă, scorțișoară, ghimbir, cuișoare sau anason pentru a da o aromă discretă gemului. Personal, prefer dulceața simplă, în care simt gustul caiselor.
• Fierbeți gemul la foc iute, amestecând mereu, să nu se lipească.
• Folosiți o cratiță largă, cu fundul gros, nu o oală înaltă. În felul acesta, se evaporă repede lichidul, iar gemul se va îngroșa frumos.
• Ștergeți marginile cratiței cu un șervet umed, să nu se caramelizeze și să capete o culoare maronie.
• Nu plecați de lângă aragaz! Amestecați continuu! În jumătate de oră este gata!
• Dacă vreți ca gemul să fie mai gros, fierbeți încă 10-15 minute.
• Dacă vă e teamă că nu rezistă, puteți steriliza borcanele cu gem timp de 30 de minute la bain-marie. Lăsați-le să se răcească acolo, încet, în apa fierbinte.

Dulceață de mure fără conservanți, făcută după o rețetă simplă, fără multă fierbere, fără gelifianți sau chimicale inutile. Este o rețetă veche, simplă, care păstrează culoarea vie a fructelor și gustul natural. Rezistă și 3-4 ani în cămară, fără probleme.

Pentru început, preparăm siropul. Punem apa și zahărul la încălzit și amestecăm până se topește zahărul.

Fierbem siropul până când acesta trece proba de fir: luăm o picătură de sirop pe degetul mare și o atingem cu degetul arătător. Dacă se formează un fir, suntem pe drumul cel bun. Siropul pentru dulceața de mure e gata! Peste sirop, adăugăm fructele și jumătatea de lămâie tăiată felii. Puteți adăuga și un strop de vanilie.

Luăm un recipient cu apă rece și un burete de vase. Îmbibăm buretele în apă rece și ștergem marginea cratiței. În acest fel, evităm ca eventualele urme de zahăr să se caramelizeze și să schimbe culoarea dulceții de mure.

Din momentul în care dulceața dă în clocot, reducem focul și o mai lăsăm să fiarbă doar zece minute.

Lăsăm dulceața să se răcească cel puțin 10 ore. O acoperim cu un șervet sau cu un tifon ud.

A doua zi, scurgem siropul și lăsăm fructele deoparte. Punem siropul pe foc și-l mai lăsăm să fiarbă câteva minute, până când siropul se îngroașă și ajunge iar la proba de fir.

Se adaugă fructele și dăm tot conținutul în clocot.

Pregătim borcanele în care vom pune dulceața: ele trebuie spălate foarte bine și puse în cuptor timp de zece minute, la foc minim, inclusiv capacele.

Sub borcane punem o tavă din inox. Le puteți pune direct pe aragaz, dar asigurați-vă că acesta este din inox mai înainte, pentru a evita spargerea borcanelor.

Umplem borcanele cu dulceață, strângem bine și capacele, iar dulceața noastră este gata. O putem pune în cămară!

Dulceață de afine fără conservanți, făcută după o rețetă simplă, fără multă fierbere, fără gelifianți sau chimicale inutile. Este o rețetă veche, simplă, care păstrează culoarea vie a fructelor și gustul natural. Rezistă și 3-4 ani în cămară, fără probleme.

Pentru început, preparăm siropul. Punem apa și zahărul la încălzit și amestecăm până se topește zahărul.

Fierbem siropul până când acesta trece proba de fir: luăm o picătură de sirop pe degetul mare și o atingem cu degetul arătător. Dacă se formează un fir, suntem pe drumul cel bun. Siropul pentru dulceața de afine e gata! Peste sirop, adăugăm fructele și jumătatea de lămâie tăiată felii. Puteți adăuga și un strop de vanilie.

Luăm un recipient cu apă rece și un burete de vase. Îmbibăm buretele în apă rece și ștergem marginea cratiței. În acest fel, evităm ca eventualele urme de zahăr să se caramelizeze și să schimbe culoarea dulceții de afine.

Din momentul în care dulceața dă în clocot, reducem focul și o mai lăsăm să fiarbă doar zece minute.

Lăsăm dulceața să se răcească cel puțin 10 ore. O acoperim cu un șervet sau cu un tifon ud.

A doua zi, scurgem siropul și lăsăm fructele deoparte. Punem siropul pe foc și-l mai lăsăm să fiarbă câteva minute, până când siropul se îngroașă și ajunge iar la proba de fir.

Se adaugă fructele și dăm tot conținutul în clocot.

Pregătim borcanele în care vom pune dulceața: ele trebuie spălate foarte bine și puse în cuptor timp de zece minute, la foc minim, inclusiv capacele.

Sub borcane punem o tavă din inox. Le puteți pune direct pe aragaz, dar asigurați-vă că acesta este din inox mai înainte, pentru a evita spargerea borcanelor.

Umplem borcanele cu dulceață, strângem bine și capacele, iar dulceața noastră este gata. O putem pune în cămară!